emblemă

Romanian

Etymology

    Borrowed from French emblème.

    Noun

    emblemă f (plural embleme)

    1. emblem

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative emblemă emblema embleme emblemele
    genitive-dative embleme emblemei embleme emblemelor
    vocative emblemă, emblemo emblemelor