durabil

Romanian

Etymology

    Borrowed from French durable. By surface analysis, dura (to last, endure) + -bil.

    Adjective

    durabil m or n (feminine singular durabilă, masculine plural durabili, feminine/neuter plural durabile)

    1. durable

    Declension

    Declension of durabil
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite durabil durabilă durabili durabile
    definite durabilul durabila durabilii durabilele
    genitive-
    dative
    indefinite durabil durabile durabili durabile
    definite durabilului durabilei durabililor durabilelor