durăitoare

Romanian

Etymology

    From durăi + -toare.

    Noun

    durăitoare f (plural durăitóri)

    1. waterfall

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative durăitoare durăitoarea durăitóri durăitórile
    genitive-dative durăitóri durăitórii durăitóri durăitórilor
    vocative durăitoare, durăitoareo durăitórilor

    References

    • durăitoare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN