dulcuț

Romanian

Etymology

    From dulce + -uț.

    Adjective

    dulcuț m or n (feminine singular dulcuță, masculine plural dulcuți, feminine/neuter plural dulcuțe)

    1. diminutive of dulce

    Declension

    Declension of dulcuț
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite dulcuț dulcuță dulcuți dulcuțe
    definite dulcuțul dulcuța dulcuții dulcuțele
    genitive-
    dative
    indefinite dulcuț dulcuțe dulcuți dulcuțe
    definite dulcuțului dulcuței dulcuților dulcuțelor

    References

    • dulcuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN