ducător

Romanian

Etymology

    From duce + -ător.

    Adjective

    ducător m or n (feminine singular ducătoare, masculine plural ducători, feminine/neuter plural ducătoare)

    1. (obsolete) leading

    Declension

    Declension of ducător
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite ducător ducătoare ducători ducătoare
    definite ducătorul ducătoarea ducătorii ducătoarele
    genitive-
    dative
    indefinite ducător ducătoare ducători ducătoare
    definite ducătorului ducătoarei ducătorilor ducătoarelor

    Noun

    ducător m (plural ducători)

    1. leader

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative ducător ducătorul ducători ducătorii
    genitive-dative ducător ducătorului ducători ducătorilor
    vocative ducătorule ducătorilor

    References

    • ducător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN