dornă
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic дорна (dorna).
Noun
dornă f (plural dorne)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | dornă | dorna | dorne | dornele |
| genitive-dative | dorne | dornei | dorne | dornelor |
| vocative | dornă, dorno | dornelor | ||
References
- dornă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN