dormitare
See also: dormitaré
Latin
Verb
dormītāre
- inflection of dormītō:
- present active infinitive
- second-person singular present passive imperative/indicative
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
dormitare f (plural dormitări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | dormitare | dormitarea | dormitări | dormitările |
| genitive-dative | dormitări | dormitării | dormitări | dormitărilor |
| vocative | dormitare, dormitareo | dormitărilor | ||
References
- dormitare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Spanish
Verb
dormitare
- first/third-person singular future subjunctive of dormitar