disociere
Romanian
Etymology
Etymology tree
Romanian -re
Romanian disociere
Noun
disociere f (plural disocieri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | disociere | disocierea | disocieri | disocierile |
| genitive-dative | disocieri | disocierii | disocieri | disocierilor |
| vocative | disociere, disociereo | disocierilor | ||