diafon

Romanian

Etymology

    Borrowed from French diaphon.

    Noun

    diafon n (plural diafoane)

    1. diaphone

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative diafon diafonul diafoane diafoanele
    genitive-dative diafon diafonului diafoane diafoanelor
    vocative diafonule diafoanelor

    References

    • diafon in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN