dezmăcinare

Romanian

Etymology

    From dez- + măcinare.

    Noun

    dezmăcinare f (plural dezmăcinări)

    1. (obsolete, rare) torture
      Synonym: tortură

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative dezmăcinare dezmăcinarea dezmăcinări dezmăcinările
    genitive-dative dezmăcinări dezmăcinării dezmăcinări dezmăcinărilor
    vocative dezmăcinare, dezmăcinareo dezmăcinărilor

    References

    • dezmăcinare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN