dezintegrator
Romanian
Etymology
Borrowed from French désintégrateur or German Desintegrator.
Noun
dezintegrator n (plural dezintegratoare)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | dezintegrator | dezintegratorul | dezintegratoare | dezintegratoarele |
| genitive-dative | dezintegrator | dezintegratorului | dezintegratoare | dezintegratoarelor |
| vocative | dezintegratorule | dezintegratoarelor | ||