destupător
Romanian
Etymology
Noun
destupător n (plural destupătoare)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | destupător | destupătorul | destupătoare | destupătoarele |
| genitive-dative | destupător | destupătorului | destupătoare | destupătoarelor |
| vocative | destupătorule | destupătoarelor | ||