depreciator

English

Etymology

From depreciate +‎ -or.

Noun

depreciator (plural depreciators)

  1. (economics) Someone who depreciates.
    • 1961, Charles Lee Prather, Money and Banking:
      Any advantage gained from depreciation is usually temporary because prices in the depreciator's market tend to rise if for no other reason than the increase in international demand for its goods. The reduction in purchasing power of […]

Translations

Romanian

Etymology

    Borrowed from French dépréciateur.

    Adjective

    depreciator m or n (feminine singular depreciatoare, masculine plural depreciatori, feminine/neuter plural depreciatoare)

    1. depreciatory

    Declension

    Declension of depreciator
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite depreciator depreciatoare depreciatori depreciatoare
    definite depreciatorul depreciatoarea depreciatorii depreciatoarele
    genitive-
    dative
    indefinite depreciator depreciatoare depreciatori depreciatoare
    definite depreciatorului depreciatoarei depreciatorilor depreciatoarelor