deitate

English

Pronunciation

  • IPA(key): /ˈdiːɪtət/, /ˈdeɪ.ɪtət/

Adjective

deitate (not comparable)

  1. (obsolete) deified; made into a god
    • c. 1551, Thomas Cranmer, Second Book against Transubstantiation:
      One person and one Christ, who is God incarnate, and man deitate.

References

Interlingua

Noun

deitate (plural deitates)

  1. deity

Italian

Pronunciation

  • IPA(key): /dejˈta.te/
  • Rhymes: -ate
  • Hyphenation: dei‧tà‧te

Noun

deitate f (plural deitati)

  1. alternative form of deitade

Anagrams

Latin

Noun

deitāte

  1. ablative singular of deitās

Romanian

Etymology

    Borrowed from French déité.

    Noun

    deitate f (plural deitatăți)

    1. deity

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative deitate deitatea deitatăți deitatățile
    genitive-dative deitatăți deitatății deitatăți deitatăților
    vocative deitate, deitateo deitatăților

    References

    • deitate in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN