definitivare

Romanian

Etymology

    From definitiva + -re.

    Noun

    definitivare f (plural definitivări)

    1. finalization

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative definitivare definitivarea definitivări definitivările
    genitive-dative definitivări definitivării definitivări definitivărilor
    vocative definitivare, definitivareo definitivărilor

    Swedish

    Adjective

    definitivare

    1. comparative degree of definitiv