decimat
See also: décimât
Latin
Verb
decimat
- third-person singular present active indicative of decimō
Romanian
Etymology
Past participle of decima.
Adjective
decimat m or n (feminine singular decimată, masculine plural decimați, feminine/neuter plural decimate)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | decimat | decimată | decimați | decimate | ||
| definite | decimatul | decimata | decimații | decimatele | |||
| genitive- dative |
indefinite | decimat | decimate | decimați | decimate | ||
| definite | decimatului | decimatei | decimaților | decimatelor | |||
Verb
decimat (past participle of decima)
- past participle of decima