daul
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish طاول (davul), variant of طبل (tabl).
Noun
daul n (plural dauluri)
- (obsolete) a large drum
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | daul | daulul | dauluri | daulurile |
| genitive-dative | daul | daulului | dauluri | daulurilor |
| vocative | daulule | daulurilor | ||
References
- daul in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN