damnare
Latin
Verb
damnāre
- inflection of damnō:
- present active infinitive
- second-person singular present passive imperative/indicative
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
damnare f (plural damnări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | damnare | damnarea | damnări | damnările |
| genitive-dative | damnări | damnării | damnări | damnărilor |
| vocative | damnare, damnareo | damnărilor | ||