dărab
Romanian
Etymology
Borrowed from Hungarian darab. Doublet of drob.
Noun
dărab n (plural dăraburi)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | dărab | dărabul | dăraburi | dăraburile |
| genitive-dative | dărab | dărabului | dăraburi | dăraburilor |
| vocative | dărabule | dăraburilor | ||