dănuit
Romanian
Etymology
Past participle of dănui.
Adjective
dănuit m or n (feminine singular dănuită, masculine plural dănuiți, feminine/neuter plural dănuite)
- (obsolete) gifted
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | dănuit | dănuită | dănuiți | dănuite | ||
| definite | dănuitul | dănuita | dănuiții | dănuitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | dănuit | dănuite | dănuiți | dănuite | ||
| definite | dănuitului | dănuitei | dănuiților | dănuitelor | |||
Verb
dănuit (past participle of dănui)
- past participle of dănui
References
- dănuit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN