dăltuitor

Romanian

Etymology

    From dăltui + -tor.

    Noun

    dăltuitor m (plural dăltuitori, feminine equivalent dăltuitoare)

    1. chiseler

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative dăltuitor dăltuitorul dăltuitori dăltuitorii
    genitive-dative dăltuitor dăltuitorului dăltuitori dăltuitorilor
    vocative dăltuitorule dăltuitorilor