cuplător

Romanian

Etymology

    From cupla + -tor.

    Noun

    cuplător m (plural cuplători)

    1. coupler

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative cuplător cuplătorul cuplători cuplătorii
    genitive-dative cuplător cuplătorului cuplători cuplătorilor
    vocative cuplătorule cuplătorilor