cumpănit
Romanian
Etymology
Past participle of cumpăni.
Adjective
cumpănit m or n (feminine singular cumpănită, masculine plural cumpăniți, feminine/neuter plural cumpănite)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | cumpănit | cumpănită | cumpăniți | cumpănite | ||
| definite | cumpănitul | cumpănita | cumpăniții | cumpănitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | cumpănit | cumpănite | cumpăniți | cumpănite | ||
| definite | cumpănitului | cumpănitei | cumpăniților | cumpănitelor | |||
Verb
cumpănit (past participle of cumpăni)
- past participle of cumpăni