cuiuț
Romanian
Etymology
Noun
cuiuț n (plural cuiuțe)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | cuiuț | cuiuțul | cuiuțe | cuiuțele |
| genitive-dative | cuiuț | cuiuțului | cuiuțe | cuiuțelor |
| vocative | cuiuțule | cuiuțelor | ||
cuiuț n (plural cuiuțe)
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | cuiuț | cuiuțul | cuiuțe | cuiuțele |
| genitive-dative | cuiuț | cuiuțului | cuiuțe | cuiuțelor |
| vocative | cuiuțule | cuiuțelor | ||