cuibuț
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
cuibuț n (plural cuibuțe)
- diminutive of cuib
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | cuibuț | cuibuțul | cuibuțe | cuibuțele |
| genitive-dative | cuibuț | cuibuțului | cuibuțe | cuibuțelor |
| vocative | cuibuțule | cuibuțelor | ||
References
- cuibuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN