cuibărit

Romanian

Etymology

Past participle of cuibări.

Adjective

cuibărit m or n (feminine singular cuibărită, masculine plural cuibăriți, feminine/neuter plural cuibărite)

  1. nested

Declension

Declension of cuibărit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite cuibărit cuibărită cuibăriți cuibărite
definite cuibăritul cuibărita cuibăriții cuibăritele
genitive-
dative
indefinite cuibărit cuibărite cuibăriți cuibărite
definite cuibăritului cuibăritei cuibăriților cuibăritelor