cucuț

Romanian

Etymology

    From cuc + -uț.

    Noun

    cucuț m (plural cucuți)

    1. diminutive of cuc; small cuckoo

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative cucuț cucuțul cucuți cucuții
    genitive-dative cucuț cucuțului cucuți cucuților
    vocative cucuțule cucuților