corectură

Romanian

Etymology

    Borrowed from German Korrektur, or a learned borrowing from Latin correctura.

    Noun

    corectură f (plural corecturi)

    1. correction

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative corectură corectura corecturi corecturile
    genitive-dative corecturi corecturii corecturi corecturilor
    vocative corectură, corecturo corecturilor