contribuitor

Latin

Verb

contribuitor

  1. second/third-person singular future passive imperative of contribuō

Romanian

Etymology

    From contribui + -itor.

    Adjective

    contribuitor m or n (feminine singular contribuitoare, masculine plural contribuitori, feminine/neuter plural contribuitoare)

    1. contributory

    Declension

    Declension of contribuitor
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite contribuitor contribuitoare contribuitori contribuitoare
    definite contribuitorul contribuitoarea contribuitorii contribuitoarele
    genitive-
    dative
    indefinite contribuitor contribuitoare contribuitori contribuitoare
    definite contribuitorului contribuitoarei contribuitorilor contribuitoarelor

    References

    • contribuitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN