concentrare

See also: concentraré

Italian

Etymology

    Borrowed from French concentrer.

    Pronunciation

    • IPA(key): /kon.t͡ʃenˈtra.re/
    • Rhymes: -are
    • Hyphenation: con‧cen‧trà‧re

    Verb

    concentràre (first-person singular present concèntro or concéntro[1], first-person singular past historic concentrài, past participle concentràto, auxiliary avére)

    1. (transitive) to gather, assemble, bring together, merge
      Synonyms: riunire, unire
    2. (transitive) to concentrate, focus
      Synonym: focalizzare

    Conjugation

    Derived terms

    References

    1. ^ “concentro” in Luciano Canepari, Dizionario di Pronuncia Italiana (DiPI)

    Anagrams

    Romanian

    Etymology

      From concentra + -re.

      Noun

      concentrare f (plural concentrări)

      1. concentration

      Declension

      singular plural
      indefinite definite indefinite definite
      nominative-accusative concentrare concentrarea concentrări concentrările
      genitive-dative concentrări concentrării concentrări concentrărilor
      vocative concentrare, concentrareo concentrărilor

      Spanish

      Verb

      concentrare

      1. first/third-person singular future subjunctive of concentrar