colecist
Romanian
Etymology
Borrowed from French cholécyste.
Noun
colecist n (plural colecisturi)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | colecist | colecistul | colecisturi | colecisturile |
| genitive-dative | colecist | colecistului | colecisturi | colecisturilor |
| vocative | colecistule | colecisturilor | ||