codreț

Romanian

Etymology

    From codru + -eț.

    Adjective

    codreț m or n (feminine singular codreață, masculine plural codreți, feminine/neuter plural codrețe)

    1. foresty

    Declension

    Declension of codreț
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite codreț codreață codreți codrețe
    definite codrețul codreața codreții codrețele
    genitive-
    dative
    indefinite codreț codrețe codreți codrețe
    definite codrețului codreței codreților codrețelor

    References

    • codreț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN