coconuț
Romanian
Etymology
Noun
coconuț m (plural coconuți)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | coconuț | coconuțul | coconuți | coconuții |
| genitive-dative | coconuț | coconuțului | coconuți | coconuților |
| vocative | coconuțule | coconuților | ||