clintire

Romanian

Etymology

    From clinti + -re.

    Noun

    clintire f (plural clintiri)

    1. movement

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative clintire clintirea clintiri clintirile
    genitive-dative clintiri clintirii clintiri clintirilor
    vocative clintire, clintireo clintirilor

    References

    • clintire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN