clintire
Romanian
Etymology
Noun
clintire f (plural clintiri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | clintire | clintirea | clintiri | clintirile |
| genitive-dative | clintiri | clintirii | clintiri | clintirilor |
| vocative | clintire, clintireo | clintirilor | ||
References
- clintire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN