clematită
Romanian
Etymology
Borrowed from French clématite.
Noun
clematită f (plural clematite)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | clematită | clematita | clematite | clematitele |
| genitive-dative | clematite | clematitei | clematite | clematitelor |
| vocative | clematită, clematito | clematitelor | ||