clarificare

See also: clarificaré

Latin

Verb

clārificāre

  1. inflection of clārificō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

    From clarifica + -re.

    Noun

    clarificare f (plural clarificări)

    1. clarification

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative clarificare clarificarea clarificări clarificările
    genitive-dative clarificări clarificării clarificări clarificărilor
    vocative clarificare, clarificareo clarificărilor

    Spanish

    Verb

    clarificare

    1. first/third-person singular future subjunctive of clarificar