ciuf
Romanian
Etymology
Unknown.
Noun
ciuf m (plural ciufi)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | ciuf | ciuful | ciufi | ciufii |
| genitive-dative | ciuf | ciufului | ciufi | ciufilor |
| vocative | ciufule | ciufilor | ||
References
- ciuf in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN