ciripiu

Romanian

Etymology

    From ciripi + -iu.

    Adjective

    ciripiu m or n (feminine singular ciripie, plural ciripii)

    1. chirping

    Declension

    Declension of ciripiu
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite ciripiu ciripie ciripii ciripii
    definite ciripiul ciripia ciripiii ciripiile
    genitive-
    dative
    indefinite ciripiu ciripii ciripii ciripii
    definite ciripiului ciripiei ciripiilor ciripiilor