ciocănire
Romanian
Etymology
Noun
ciocănire f (plural ciocăniri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | ciocănire | ciocănirea | ciocăniri | ciocănirile |
| genitive-dative | ciocăniri | ciocănirii | ciocăniri | ciocănirilor |
| vocative | ciocănire, ciocănireo | ciocănirilor | ||