cilen

See also: cílen

Romanian

Etymology

    Borrowed from Russian член (člen).

    Noun

    cilen n (plural cilenuri)

    1. (obsolete, Moldavian region) member of a society or a courthouse

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative cilen cilenul cilenuri cilenurile
    genitive-dative cilen cilenului cilenuri cilenurilor
    vocative cilenule cilenurilor

    References

    • cilen in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

    Tatar

    Noun

    cilen

    1. cow's afterbirth