ceauș

Romanian

Etymology

    Borrowed from Ottoman Turkish چاوش (çavuş, “herald, pursuivant, messenger, sergeant”).

    Noun

    ceauș m (plural ceauși)

    1. doorman, courier, usher, sergeant

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative ceauș ceaușul ceauși ceaușii
    genitive-dative ceauș ceaușului ceauși ceaușilor
    vocative ceaușule ceaușilor