ceair
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish چایر (çayır).
Pronunciation
- IPA(key): /t͡ʃe̯aˈir/
Noun
ceair n (plural ceairuri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | ceair | ceairul | ceairuri | ceairurile |
| genitive-dative | ceair | ceairului | ceairuri | ceairurilor |
| vocative | ceairule | ceairurilor | ||