bunețe

Romanian

Etymology

    From bun + -ețe.

    Noun

    bunețe f (plural buneți)

    1. goodness

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative bunețe bunețea buneți bunețile
    genitive-dative buneți buneții buneți buneților
    vocative bunețe, bunețeo buneților