bucful

Old English

Etymology

From būc +‎ -ful.

Pronunciation

  • IPA(key): /ˈbuːk.ful/

Noun

būcful f

  1. pitcherful

Declension

Strong ō-stem:

singular plural
nominative būcful būcfulla, būcfulle
accusative būcfulle būcfulla, būcfulle
genitive būcfulle būcfulla
dative būcfulle būcfullum

Further reading