blamat
Romanian
Etymology
Past participle of blama.
Adjective
blamat m or n (feminine singular blamată, masculine plural blamați, feminine/neuter plural blamate)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | blamat | blamată | blamați | blamate | ||
| definite | blamatul | blamata | blamații | blamatele | |||
| genitive- dative |
indefinite | blamat | blamate | blamați | blamate | ||
| definite | blamatului | blamatei | blamaților | blamatelor | |||
Categories: