bifurcare

See also: bifurcaré

Romanian

Etymology

    From bifurca + -re.

    Noun

    bifurcare f (plural bifurcări)

    1. bifurcation

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative bifurcare bifurcarea bifurcări bifurcările
    genitive-dative bifurcări bifurcării bifurcări bifurcărilor
    vocative bifurcare, bifurcareo bifurcărilor

    Spanish

    Verb

    bifurcare

    1. first/third-person singular future subjunctive of bifurcar