bercuț

See also: Bercuț

Romanian

Etymology

    From berc + -uț.

    Noun

    bercuț n (plural bercuțuri)

    1. diminutive of berc

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative bercuț bercuțul bercuțuri bercuțurile
    genitive-dative bercuț bercuțului bercuțuri bercuțurilor
    vocative bercuțule bercuțurilor