bărat
Romanian
Etymology
Borrowed from Hungarian barát. Doublet of brat and frate.
Noun
bărat m (plural bărați)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | bărat | băratul | bărați | bărații |
| genitive-dative | bărat | băratului | bărați | băraților |
| vocative | băratule | băraților | ||