bănuit
Romanian
Etymology
Past participle of bănui.
Adjective
bănuit m or n (feminine singular bănuită, masculine plural bănuiți, feminine/neuter plural bănuite)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | bănuit | bănuită | bănuiți | bănuite | ||
| definite | bănuitul | bănuita | bănuiții | bănuitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | bănuit | bănuite | bănuiți | bănuite | ||
| definite | bănuitului | bănuitei | bănuiților | bănuitelor | |||
Noun
bănuit m (plural bănuiți)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | bănuit | bănuitul | bănuiți | bănuiții |
| genitive-dative | bănuit | bănuitului | bănuiți | bănuiților |
| vocative | bănuitule | bănuiților | ||