auritor

Romanian

Etymology

    From auri + -tor.

    Adjective

    auritor m or n (feminine singular auritoare, masculine plural auritori, feminine/neuter plural auritoare)

    1. gilding

    Declension

    Declension of auritor
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite auritor auritoare auritori auritoare
    definite auritorul auritoarea auritorii auritoarele
    genitive-
    dative
    indefinite auritor auritoare auritori auritoare
    definite auritorului auritoarei auritorilor auritoarelor